evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Accidentul  -  Renaşterea...  -  Vrăjitorul  -  Omul invizibil  -  Uitarea  -  Praf minune (II)  -  În căutarea lacrimilor pierdute  -  Cap de listă  -  Partida de bridge  -  Aniversarea  -  Peştele albastru  -  Strada castelului : Câte lumi  -  Reactorul  -  Nu vreau să fiu un erou !  -  A şaptea faţă a tăcerii  -  Valea însângerată  -  Eu, Singularul Absolut  -  De aici, de sus...  -  Război obişnuit  -  De profundis  -  Muza  -  Aseară...  -  Luminile oraşului VIII  -  Printre oameni  -  Ziua a şaptea  -  Timpul  -  Transcendere  -  Toate filmele româneşti au un final trist  -  Vinerea Rozinelor Timpurii  -  Vatmanul - Mass Media  -  Omu' nostru de "sus"  -  Frumuseţea numărului unsprezece  -  Apariţie editorială: Victoriţa Duţu - "Ilinca"  -  Gustul libertăţii  -  Nevastă rea  -  Ulysse şi Hector  -  Legendele Căutării (II)  -  Luminile oraşului 2 (III)  -  Luminile oraşului XXXIV  -  Chat Room  -  Pânza de păianjen  -  Tocăniţa de ciuperci  -  Din vitrină  -  Aventurile Poetului Rătăcitor : (II) Poetul Soarelui  -  Dincolo de evoluţie  -  Concurenţă neleală  -  Regele animalelor  -  El cu durerile şi greşelile lor  -  ...ªi la sfârşit a mai rămas coşmarul  -  Nebunul


Românul care caută originea vieţii la NASA

News Team



Publicat Miercuri, 3 August 2005, ora 10:26

      Radu Popa este cercetator la NASA. Specialist in astrobiologie, studiaza meteoriti de pe Marte in speranta ca, descoperind o a doua forma de viata, va gasi raspunsul dilemei esentiale care framinta omenirea.

     

      A trecut atita timp de cind cercetatorii incearca sa afle raspunsul privind originea vietii. De ce intirzie sa apara?

     

      Radu Popa: Esenta vietii este unul dintre lucrurile cel mai dificil de explicat. Pentru asta ar trebui sa clarificam: cind, cum si de ce apare viata din lucruri lipsite de aceasta. In plus, s-a calculat ca viata, in forma sa actuala, cu proteine, membrane, ribozomi, ADN etc., nu ar putea exista cu mai putin de 275 de gene.

     

      Probabilitatea ca una dintre aceste gene sa apara spontan este foarte mica, iar probabilitatea ca toate aceste gene sa apara spontan in Univers, in acelasi timp si in acelasi loc, este aproape zero.

     

     

      Extraterestrii nu mai vin

     

      Cum va ajuta astrobiologia in gasirea acestui raspuns?

     

      Principiul dupa care ma calauzesc eu este ca viata biologica, cea artificiala si cea extraterestra au niste proprietati comune, legate de energie, entropie, organizare, functionare, informatie, asimetrie etc. Indiferent despre ce fel de viata discutam si indiferent din ce este facuta forma de viata (carbon, proteine, apa, sulf sau fisiere din computer) trebuie sa se aplice aceleasi reguli. Avem, la ora actuala, un singur exemplu de viata, cea biologica. Daca am descoperi si alte forme, cum ar fi cea extraterestra, am putea invata mai multe despre cum functioneaza viata si care ii sint cerintele minime. Astrobiologia ne poate arata care sint lucrurile esentiale in structura si functionarea vietii.

     

     

      Stiinta sau credinta

     

      Muritorii de rind spun ca viata a fost creata de Dumnezeu.

     

      Cei mai multi oameni de stiinta considera ca nu exista un Dumnezeu, ca o individualitate cu personalitate si aspect fizic. Stiu ca majoritatea cred intr-un creator divin. Dar adevarul este legat de dovezi si este independent de statistici populare. Cu alte cuvinte, nu conteaza citi oameni cred in ceva. Faptul de a crede in ceva nu il face pe acel ceva cu nimic mai adevarat.

     

      Ce anume se cauta, de fapt?

     

      Exista mai multe programe si metode de cautare a vietii. Viata activa poate fi identificata pentru ca disipeaza caldura si catalizeaza reactii chimice. De asemenea, viata ar putea avea o compozitie diferita de a mediului sau, dar va fi relativ similara, de la o forma de viata la alta. In plus, formele de viata pe care le cautam trebuie sa fie capabile sa se miste. La ora actuala lucrez pe probe din patru meteoriti, cazuti de pe Marte si colectati din Antarctica. Studiez canalele microscopice facute de microbi in cristalele unui silicat, numit olivine. Aceste canale (tuneluri) in cristal sint facute de bacterii in cautare de energie. Imaginati-va o dira de substanta organica lasata in urma de un melc. Acelasi lucru se intimpla si cu bacteriile care sapa microgalerii in cristale. Bacteriile lasa in urma materii organice, compusi chimici pe care noi incercam sa ii detectam. In afara de tehnologie insa, nu este inca nimic spectaculos de spus despre viata in acesti meteoriti martieni. Nici eu si nici alti cercetatori nu am gasit inca o dovada indubitabila ca ar fi existat vreodata viata pe Marte. Si va asigur ca in acest caz firul de par a fost despicat de sute de ori. Poate ca viata a existat in trecut pe Marte, dar nu avem noi rocile potrivite.

     

      Dar in ce masura au evoluat descoperirile NASA privind viata extraterestra?

     

      S-au facut numeroase expeditii si experimente, dar nici una nu a putut dovedi existenta vietii extraterestre. Stiinta aceasta este foarte la inceput ca sa putem trage concluzii.

     

      In ce consta tehnologia folosita de NASA? Care sint instrumentele de cautare a formelor de viata?

     

      NASA are tehnologia cea mai avansata, iar bugetul ei este mai mare de zece miliarde de dolari pe an. Deci isi poate permite sa construiasca orice instrument. Din nefericire, nu toate pot fi trimise in spatiu.

     

      Unul dintre instrumentele cu care lucrez eu ocupa o camera intreaga. Este atit de mare si de sensibil incit nu poate fi trimis in spatiu. In acest caz, in loc sa trimitem instrumentul in spatiu, aducem probe de meteoriti in laborator.

     

     

      Carte de vizita

     

      Radu Popa este absolvent al Universitatii Bucuresti. A fost biolog la Institutul de Biologie si la cel de Speologie din Capitala si a plecat in SUA in urma cu 11 ani. A facut un master la American University din Washington si are doctoratul in ecologie la Universitatea Bucuresti si in microbiologie la University of Cincinnati, Ohio. A facut studii post-doctorale la California Institute of Technology si in cadrul Jet Propulsion Laboratory al NASA, din Pasadena. Acum este colaborator al NASA si profesor la University of Southern California. In 2004, a publicat cartea. Intre necesitate si probabilitate: in cautarea definitiei si a originii vietii.

     

     

      Suprematie americana

     

      NASA a fost creata in 1958 si este institutia lider in domeniul cercetarii stiintifice. Agentia a fost infiintata in timpul presedintiei lui Eisenhower, dupa ce rusii au inregistrat marele succes prin lansarea satelitului Sputnik. Congresul, alarmat ca pozitia de lider a americanilor este pusa in pericol, i-a propus presedintelui infiintarea unei agentii care sa se ocupe de toate activitatile nonmilitare in spatiu. Asa a luat nastere National Aeronautics and Space Administration (Administratia Nationala Aeronautica si a Spatiului), care si-a inceput activitatea cu patru laboratoare si 8.000 de angajati. Primele programe ale Agentiei au fost cercetari in domeniul zborurilor umane in spatiu si erau motivate de competitia intre SUA si URSS, care a existat pe toata perioada Razboiului Rece. Bugetul NASA pentru 2005 este de 16 miliarde de dolari.

     

Sursa :   Cotidianul (Cristina Olivia Moldovan)
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online