evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Omul-care-stătea-cu-nasul-în-flori  -  Mimi, Momo şi Mumu  -  Umbrele nopţii  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (IV)  -  Satiră robotică  -  Dialog cu Ion Luca Caragiale  -  Nick  -  Jocul Zeilor (IV)  -  Îngerul cenuşiu - Angela  -  ªarpele Midgardului  -  Drum fără întoarcere  -  Anul 10000  -  Archeopterix  -  Misiunea  -  Închis  -  Enigma de cristal  -  Iluzia viselor  -  Fălci însângerate  -  Casa libertăţii  -  Jocul  -  Somnul uitării  -  Poetul cerşetor  -  Kamikaze  -  Vatmanul - O pasiune  -  Amintirile unei lumi departe, departe de tot  -  Lunea Maniacilor  -  Călătoria unui artist...  -  Ultima eclipsă (I)  -  Luminile oraşului XVII  -  Luminile oraşului XII  -  Caiet de regie  -  Valoare reziduală  -  Nyprus  -  Ultimul Paradis  -  Mamal - Despărţirea  -  Supravieţuitorul  -  Catedrala  -  Recreaţia  -  Efect de înflorire (Napoca)  -  Prima pagină  -  Înălţarea  -  Un bilet de plecare de pe Soregaard  -  Disertaţie despre diferitele moduri de apreciere a inteligenţei  -  Fortul  -  Luminile oraşului XXIX  -  Lumina de jad  -  Luminile oraşului XXIV  -  Fără doar şi poate  -  Darul divin  -  K


Test pentru inteligenţa artificială

News Team



Publicat Sâmbătă, 20 August 2005, ora 23:35

      Cum se poate spune cat de inteligent este un robot? Cu ajutorul unui test special conceput pentru masinarii, spun cercetatorii Shane Legg si Marcus Hunter, de la Institutul Elvetian pentru Inteligenta Artificiala din Manno-Lugano.
     
      Metodele traditionale de masurare a inteligentei umane ar fi adesea nepotrivite pentru sisteme care au simturi, medii si capacitati cognitive foarte diferite de cele ale omului, opineaza cei doi autori ai unui test alternativ, care-si propune sa permita compararea si etalonarea inteligentelor sistemelor de supraveghere video, a robotilor, programelor de procesare a limbajului natural si agentilor electronici comerciali, in pofida functiunilor lor vaste si disparate.
     
      Cu toate ca nici asupra definitiei inteligentei umane nu exista consens, majoritatea specialistilor agreeaza ideea ca este abilitatea generala de a atinge unele scopuri intr-o gama larga de medii. Acelasi concept poate fi aplicat si inteligentei artificiale (IA), masurandu-i abilitatea de a realiza misiuni complexe intr-un mediu particular, apoi comparandu-i complexitatea mediului cu cele ale altor sisteme IA. "Dar exista o problema", spune Legg. Inainte de a transpune in practica acest test, cercetatorii trebuie sa ajunga la un consens privind definitia mediului obisnuit, ceea ce nu va fi simplu.
     
      Conform definitiei lui Legg si Hunt, spre exemplu, computerul jucator de sah Deep Blue ar fi mai putin inteligent decat un algoritm de invatare generalist, din moment ce Deep Blue este conceput doar pentru realizarea unei sarcini foarte precise. Cu consens sau fara, testul propus de cei doi se poate astepta sa intampine o rezistenta acerba, in conditiile in care unii cercetatori contesta chiar faptul ca inteligenta ar implica scopuri. In plus, acceptarea testului ar presupune acceptarea brusca a faptului ca unele programe de calculator sunt inteligente. "Multa lume va obiecta la asta", a apreciat Blay Whitby, expert britanic in inteligenta umana si artificiala.

Sursa :   Evenimentul Zilei







































Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online