evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Strada Cosmos  -  Călătoria  -  Ion cel fericit  -  Înălţarea  -  Moştenire de familie  -  Anul 10000  -  Jocul Zeilor (VI)  -  Frumuseţea numărului unsprezece  -  Extratereştrii alienaţi  -  Reactorul  -  Valea blestemată  -  Destin  -  Peştera II  -  Ceasul ispitirii  -  Fie-mi apa uşoară !  -  Ceaţa  -  O dimineaţă perfectă  -  Principiul alibiului  -  Jocul  -  Eu şi Cu Mine  -  A Doua Epocă Întunecată  -  Ignis  -  Legenda "OMU"-rilor  -  Drum bun  -  Zei şi oameni  -  Omul-care-stătea-cu-nasul-în-flori  -  Experienţă pecuniară  -  Paznicul grădinii de piatră  -  Sender: High_Orbit_God  -  Lumină dublă  -  Între ziduri  -  Ankirah  -  Cadoul  -  Accidentul  -  Parte din mintea ta  -  Evadare din Paradis  -  Oglinda  -  Floarea de loldilal  -  Luminile oraşului XIII  -  Sub nori  -  Omega  -  Luminile oraşului XIV  -  Novo Homo Sapiens  -  Jocul  -  Luminile oraşului XXV  -  Penato e căutat de prieteni  -  Pacientul  -  Întâlnirea  -  Blasfemii : Globul de Crăciun  -  Dansând pe sârmă


Industria IT, la timpul trecut

News Team



Publicat Luni, 26 Septembrie 2005, ora 19:05

      Mai tineti minte vestea buna ca, din 2001, softistii sunt scutiti de plata impozitului pe salariu? Daca nu, nici o problema, pentru ca de la 1 ianuarie si aceasta facilitate se anuleaza. Motivatia tine tot de „binefacerile“ cotei unice, considerata de Ministerul Finantelor „modica“. Eliminarea facilitatii, inclusa în proiectul de modificare a Codului Fiscal, va fi însotita de o serie de noi biruri, printre care figureaza si deja celebra „taxa pe scaune“.

     

      Ministerul Finantelor a lansat aceasta idee fara sa consulte în prealabil patronatul din industria de resort. „Am aflat de intentia guvernului de la televizor“, declara presedintele Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii, Florin Talpes. Scutirea de la plata impozitelor pe salarii în sectorul IT, introdusa la 1 iulie 2001, a avut ca principala motivatie reducerea migratiei programatorilor. Reprezentantii Finantelor sustin ca renuntarea la facilitatile de orice tip, cu exceptia celor acordate persoanelor cu handicap, nu are ca scop acoperirea gaurilor produse în buget de cota unica, iar cota zero la IT ar fi fost oricum eliminata în 2007, odata cu integrarea europeana.

     

      Investitiile vor merge în salarii

     

      Pe ansamblu, se estimeaza ca un numar important din producatorii de soft vor opta pentru majorarea salariilor brute ale angajatilor. „În Bucuresti, firmele nu-si vor putea permite sa scada salariile. Vor fi nevoite sa taie investitiile în dezvoltare si sa le aloce fondurilor de salarii“, sustine Florin Talpes. O opinie similara este împartasita si de presedintele Asociatiei Române pentru Industria Electronica si Software, Alexandru Borcea: „În prezent, cererea este mai mare decât oferta de specialisti, deci as putea estima ca e posibila majorarea salariilor din sector pentru a se acoperi pierderile suportate de angajati“.

      Anularea facilitatilor poate avea ca efect scaderea ritmului de dezvoltare a industriei de software. Sigura este insa, afirma Florin Talpes, scaderea atractivitatii României la export. El reaminteste ca neimpozitarea salariilor reprezenta unicul avantaj fiscal pe care România l-a oferit IT-ului. „Eliminarea acestei cote va fi un semnal ca nu mai consideram industria IT ca fiind una de viitor. Acest mesaj este contradictoriu cu faptul ca, la nivelul guvernarii, în cadrul Strategiei României de Export, industria IT este totusi considerata o industrie de prim rang“, subliniaza Talpes.

     

      Mai multe microîntreprinderi

     

      Veniturile pe care statul mizeaza în urma eliminarii facilitatilor sunt destul de incerte, în conditiile în care un numar important de programatori sunt platiti în prezent prin sistemul microîntreprinderilor, din care bugetul de stat obtine sume minime. În acest fel, eliminarea cotei zero ar putea avea ca rezultat generalizarea acestui sistem la nivelul industriei de soft. „Fara îndoiala, firmele vor cauta masuri, în cadrul legal, care sa reduca impactul negativ al unei asemenea decizii, întrucât ne asteptam ca eliminarea cotei zero sa aiba efecte clar negative asupra întregii industrii“, declara Florin Talpes. În opinia sa, firmele de soft vor suferi, ca urmare a eliminarii „cotei zero“, cresteri de costuri între 7 si 10%.

     

     

      Migratie si piraterie

     

      „Noua guvernare nu a luat nici o masura concreta care sa favorizeze dezvoltarea cu prioritate a industriei de IT. Prima masura la care pare ca se gândeste este de descurajare a dezvoltarii acesteia. E un semnal care va fi perceput ca atare si probabil va mai stimula o parte din tinerii talentati sa plece din tara“, apreciaza Florin Talpes. El crede ca anularea cotei zero va avea un efect „pozitiv“, desi indirect, si asupra pirateriei. „România este deja o campioana a pirateriei produselor software, iar din aceasta pozitie, care nu este deloc de invidiat, e greu sa mai urci. Atât timp cât anularea facilitatilor este singura masura care se refera la industria IT, si este una negativa, ea poate fi interpretata ca un semnal de genul: nu ne-a prea interesat pâna acum sa scadem pirateria, dar de acum încolo nici atât“, concluzioneaza presedintele ANIS.

      Florin Talpes considera ca România ar mai avea nevoie de masuri puternice de stimulare a sectorului IT cel putin cinci ani, în conditiile în care industria de soft este înca într-o faza incipienta de dezvoltare. Cifrele vorbesc de la sine: cheltuielile IT pe cap de locuitor în România erau estimate, pentru 2004, la 36 euro, în raport cu 234 euro în Ungaria (de 6,5 ori mai mari) si de aproape 20 de ori mai mici fata de media UE.

     

     

      Ceausescu, mai tare decât Tariceanu

     

      În anii ’70, în plina guvernare comunista, România era una dintre cele 15 tari din lume care avea o strategie nationala de informatizare a economiei. „Existau doar 12 tari care ajunsesera sa conceapa si sa produca computere din generatia a 3-a. Nici un guvern al României, de atunci încoace, nu a mai reusit sa produca o strategie nationala pe IT, pe care sa o si implementeze în mod coerent. Guvernarea comunista reusise sa înteleaga, în anii ’70, ca o Românie fara IT nu are sanse sa fie competitiva la nivel international“, declara Florin Talpes.

     

     

      Programatorii câstiga peste media economiei

     

      Salariul brut mediu lunar în industria româneasca de software si servicii IT a fost, în 2004, de 310 euro. Media este calculata pe baza datelor din raportarile financiare pentru semestrul I al anului trecut. Imaginea se schimba radical daca se iau în considerare mediile pe subsectoare sau categorii reprezentative de firme, grupate dupa marime sau profil de activitate. Media salariului brut pentru produse si servicii software a fost 510 dolari, media pe primele 100 de firme în ordinea cifrei de afaceri a atins 700 dolari, iar pentru primele 10 firme a depasit 1.100 dolari.

     

     

      Capitala domina piata

     

      În Bucuresti se realizeaza o cifra de afaceri de 480 milioane dolari, reprezentând 63% din totalul industriei IT din România si lucreaza 45% din totalul angajatilor din domeniu. Din Bucuresti provin si jumatate din exporturile de software si servicii. Timisoara s-a impus ca al doilea centru de software si servicii al României, cu 10% din personal, 9,5% din veniturile totale si 25% din exporturi. Urmeaza, în ordine, Cluj (4,7% din cifra de afaceri totala), Iasi (2,7%), Brasov (2,7%), Prahova (2,4%), Constanta, Sibiu si Mures.

Sursa :   Saptamana Financiara (Robert Mihailescu)
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online