evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
!NFERNUL (fragment): Autistul  -  O dimineaţă perfectă  -  Limoniu  -  Cojocul (Cujuh)  -  Povestea ţării Nucalanoi  -  Câmpurile magnetice ale lui Belizarie  -  Epsilon  -  Joia neagră  -  Lumina neagră  -  Marea Neagră. Iulie  -  Luminile oraşului XXX  -  ªi atunci...  -  Vrăjitorul  -  Jeopardy  -  Cruciada bucătarilor  -  Dispariţia  -  Îmbrățișare  -  Pânza de păianjen  -  Om vs. cyborg  -  El cu durerile şi greşelile lor  -  Proces neverbal  -  Peştele albastru  -  Inelul de platină  -  Închis  -  O viaţă fără început şi fără sfârşit  -  Fata mării, Poliana  -  Plasa pe jăratic  -  "ªi caii se împuşcă, nu-i aşa ?"  -  Vikingul  -  Amintiri trecute şi viitoare  -  Poetul cerşetor  -  “Virusul”  -  Praf minune  -  Portiţa  -  Fereastra din spate  -  Comando Fox  -  Călătoria  -  În umbra sorţii  -  Solilocviu  -  Luminile oraşului III  -  Tolaie  -  Experienţa însoţeşte sensul ascuns al misiunii noastre  -  Re-insecţie  -  Alfa şi Omega  -  Lacrimi de stea  -  Îngerul cenuşiu - Angela  -  Recreaţia  -  Răscrucea  -  Resacul Timpului  -  Poză de buletin


"Nu există nici o diferenţă între real şi fantastic"

News Team



Publicat Vineri, 30 Septembrie 2005, ora 00:34

      Iubitorii de arta sunt de mult familiarizati cu gravurile lui Marcel Chirnoaga. Desenele lui de factura fantastica au ilustrat opere literare cum sunt "Infernul" lui Dante sau "Don Quijote" al lui Cervantes. Am avut bucuria de a putea sta de vorba cu el in atelierul sau din strada Biserica Amzei si de a putea afla cateva episoade interesante din viata sa.
      - Stiu ca ati studiat matematica. Cum ati ajuns pana la urma la arta gravurii?
      - Din motive de dosar. Am avut un unchi, frate cu tatal meu, care era cel mai mare dintre feciorii bunicii, general, vanzator de tara si criminal de razboi. Am trecut si eu pe la puscarie, a trecut si tata pe la puscarie si se lauda ce norocosi am fost noi ca nu am fost judecati si condamnati. Am fost numai anchetati. Si avand eu un dosar asa de bun, am absolvit matematicile si n-am gasit post decat cu chiu, cu vai la meteorologie. Apoi, tot din motive de dosar, a venit un sef care a gasit ca sunt bun de dat afara. Am aflat insa din timp si am demisionat, ca sa nu mi se mai lege o tinichea de coada, care sa zdrangane in dosarul meu. Si am ajuns artist...
      - Aveati inclinatii spre arta?
      - Da, aveam inclinatii spre arta, dar nu credeam ca am talent. Mai tarziu, pe la 35 de ani, cu ajutorul unor colegi, raposatul State si Vasile Kazar, care imi era profesor la institut, mi-au bagat in cap ca am talent. Au urmat apoi niste expozitii internationale, am luat si premii. Am avut expozitii personale si de grup cam prin toata lumea. In Statele Unite, in Japonia, China, Mongolia, asta dupa revolutie. Si prin toata Europa, mai ales in Italia si Belgia. Anul acesta am avut o expozitie mare la Padova, unde am donat si niste lucrari.
      - V-ati inspirat mult din literatura?
      - Sigur ca da. Intr-o buna parte din activitatea mea am facut niste ilustratii la texte celebre, la Cantecul lui Roland, la tineretea Cidului, la Don Quijote si la Infernul lui Dante, la textele de morala crestina, Vicii si virtuti, apoi Apocalipsa. Am ilustrat si texte ale lui Mircea Malita, care a studiat matematicile si, calatorind el prin lume, a scris niste amintiri.
      - Am remarcat tenta fantastica a desenelor dumneavoastra.
      - Nu exista nici o diferenta intre real si fantastic. Daca ne gandim la istoria pe care am trait-o, ea vizeaza fantasticul. Armata germana care a cucerit toata Europa, o parte din Rusia, pana la Volga, dupa care Germania a fost invinsa si Armata Rosie a cucerit Berlinul si au ajuns pana la Elba - toate acestea tin de fantastic.
      - Faceti aluzie la toate aceste realitati cand desenati, de exemplu, monstri, balauri?
      - Monstrii au fost tancurile, masinile de razboi pe care le-am vazut si lucrurile pe care le-am trait. Avioanele au fost balaurii zburatori, cu bombardamentele pe care le-au facut dragutii de americani si in Bucuresti. Se trece din realitate in fantastic foarte usor.
      - Cu ce va ocupati in perioada asta?
      - Mai fac niste gravuri, dar raman cu vrutul din cauza lenei. Cand desenele mele nu-mi plac, le rup, fac altele, si nici alea nu-mi plac. Si de un an si mai bine, aproape doi ani, n-am mai facut nici o gravura. Nu e vorba de exigenta, e batranetea. Cand eram tanar, desenam direct pe placa.
     

Sursa :   Gandul (Iulia Argint)
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online