evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Uşa de la baie  -  Boaba de spumă  -  Hora Ielelor, Pensiune II  -  Ziua a şaptea  -  Ion cel fericit  -  Planeta Fantomă  -  Către a opta zi  -  Ziua în care pământul s-a oprit  -  Fluturi  -  Gustul libertăţii  -  Arta de a purta un război  -  Timpuri Noi  -  Apariţie editorială: Victoriţa Duţu - "Ilinca"  -  Stiinta si tehnica  -  O Poveste (?) modernă  -  Câmpurile magnetice ale lui Belizarie  -  Pescarul la apus  -  Povestire  -  Meduza (IX)  -  Jocul  -  Aici şi acum  -  Cum le văd "ei" pe "ele" în Galeria de artă "Trei Salcâmi"  -  Ziua în care a dispărut Mircea  -  Solilocviu  -  Viziune  -  Epsilon  -  Diamantul  -  Canicula  -  Omul apropiat  -  Luminile oraşului XXVI  -  Amintirile unei lumi departe, departe de tot  -  Marea Neagră. Iulie  -  Valea însângerată  -  Mesajul  -  Transcendere  -  Aer  -  Proces neverbal  -  Depozit.01  -  Hora Ielelor, Pensiune III  -  Nouăsprezece zile (II)  -  Proiecţionistul  -  Fiii lui Rawser  -  Vikingul  -  Vid imprevizibil  -  Sub nori  -  Un bilet de plecare de pe Soregaard  -  Kamikaze  -  Extratereştrii alienaţi  -  Umbra  -  Luminile oraşului XIX


Pe urmele primilor americani

Urmele de pasi descoperite in iulie anul trecut in Mexic si datate ca vechi de 40.000 de ani risca sa bulverseze cronologia primelor migratii umane pe continentul american. Exactitatea datarii lor suscita insa discutii aprinse in continuare.

News Team



Publicat Duminică, 29 Ianuarie 2006, ora 18:35

      Furorile facute de anuntul-bomba de anul trecut de catre o echipa britanico-mexicana au fost in scurt timp potolite. Cercetarile „circotasilor” au dus la o redatare a rocilor purtatoare de urme, astfel incit s-a ajuns la o concluzie transanta: 1,3 milioane de ani. Un salt in trecut care a facut imposibila indrazneata ipoteza a echipei conduse de Silvia Gonzalez.
     
      Bun augur
     
      Primele dovezi certe ale prezentei umane in nordul Americii dateaza inca de acum 11.500 de ani si au fost reperate in New Mexico. Se presupune ca urmele au fost lasate de o populatie care a traversat uscatul care lega odinioara Siberia de Alaska. Cea mai buna dovada pina la ora actuala vine insa din Monte Verde, Chile, si dateaza de 12.500 de ani. Pentru a fi ajuns insa intr-o zona atit de sudica, se presupune ca populatiile respective au intrat pe continent si mai devreme de atit. Cu toate acestea, nu au fost produse dovezi care sa sustina aceasta supozitie. In consecinta, cei 40.000 de ani vechime atribuiti urmelor de echipa condusa de mexicanca Gonzalez au fost intimpinati cu destul scepticism.
     
      In ultima clipa
     
      Silvia Gonzalez spera sa descopere la Cerro Toluquilla, in apropierea orasului Mexico City si a celebrului vulcan Popocatepetl, un depozit de oase de animale care sa-i confirme existenta unei bacanii primitive cu o vechime de 20-30.000 de ani. „Ne pregateam sa renuntam la explorarea minei din cauza impuritatilor care ne ingreunau demersul. Am descoperit peste noapte insa citeva urme pe suprafata reziduurilor si le-am recunoscut de indata ca apartinind unei fiinte umane. Am fost destul de socata, deoarece stiam ca sedimentele sint foarte vechi”, spune Gonzalez, care mai descoperise in viata ei urme, insa cu o vechime mult mai rezonabila.
     
      Cu picioarele pe pamint
     
      Cercetatoarea si colegii care o insoteau si-au stapinit cu greu entuziasmul, insa alti specialisti au reactionat cu mai mult scepticism. Profesorul Mike Waters, de la Universitatea din Texas, este de parere ca urmele sint rezultatul eroziunilor produse in mina de-a lungul timpului. In opinia sa, acestea sint mai proaspete decit sustine Gonzalez. Si mai putin impresionat a fost californianul Paul Renne, care a facut publice in luna decembrie a anului trecut date rezultate in urma studiului sedimentelor cu ajutorul unor tehnici bazate pe datarea argon-argon si pe paleomagnetism. Virsta relevata de metodele lui Renne este de 1,3 milioane de ani, care este total incompatibila cu existenta umana. La acea data, homo erectus abia isi incepea cucerirea Africii, a Europei si a Asiei. „Urmele respective nu descriu pasi, formele nu sint asemanatoare celor lasate de pasul uman si, cel mai im-portant, exista o diversitate mare de forme, marimi si aranjare a acestora”, transeaza Renne.
     
      Noi sapaturi
     
      Dezbaterea virstelor pare departe de a se fi incheiat. Silvia Gonzalez si colegii care o insotesc sint pregatiti sa mearga mai departe si au cerut in acest sens permisiunea sa isi continue excavarile pentru a gasi urme de pasi care sa nu mai poata fi in nici un fel asociate cu eroziunea din mina, dar si pentru a obtine o datare mai sigura si mai consistenta a rocilor purtatoare de istorie. „Acest demers ii va convinge in cele din urma pina si pe cei mai critici dintre cercetatori. Trebuie sa colaboram cu totii pentru a trasa o harta a migratiei umane pe cele doua continente americane. Acest lucru nu va fi posibil in doar citiva ani. Chiar daca va dura insa o viata, noi sintem decisi sa ne ducem munca pina la capat”, incheie Gonzalez.

Sursa :   Cotidianul
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online