evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Viola  -  Cerşetorul  -  Proces neverbal  -  Masa de duminică  -  Un viol ratat (Din neant)  -  În beci  -  Program de criză  -  Pojghiţa subţire a conştiinţei  -  Arta fugii în cinci acte  -  Mutare disciplinară  -  Luminile oraşului XIX  -  Darul divin  -  Recreaţia  -  Genocidul  -  Din vitrină  -  Conştiinţa lui Uezen  -  Regele animalelor  -  Cuantum sincronicity - formula nemuririi  -  Coconul  -  Dependent TV  -  Novicele  -  La frontieră  -  Dincolo de ceţuri  -  Dispariţia  -  Dumnezeul unei lumi mărunte  -  Hora Ielelor, Pensiune III  -  Fata din vis  -  O noapte într-un ceas  -  Pierduţi în ceaţă  -  Children of mine  -  Înainte ca toate imaginile să dispară...  -  Toate filmele româneşti au un final trist  -  Luminile oraşului XX  -  Starea de trecere  -  Catedrala  -  Aseară...  -  Halucinaţie  -  Noapte bună, Andrei  -  Aer  -  Vânătoarea  -  Ceasul voinicului  -  Contrapaganda  -  Luminile oraşului VIII  -  Cine sunteţi?  -  Hoţul de timp  -  Comando Fox  -  Bumerangul lui Zeeler  -  Ultima eclipsă (I)  -  Experienţa însoţeşte sensul ascuns al misiunii noastre  -  Atingeri sensibile


Cheltuieşte şi nu cerceta

Jumatate de milion de euro pot capata individual cercetatorii prin granturi guvernamentale, chiar daca peste jumatate dintre ei sint absenti de pe scena stiintifica internationala.

News Team



Publicat Duminică, 21 Mai 2006, ora 18:55

      Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS) a initiat in 2005 un program de granturi intitulat "Cercetare de Excelenta" (CEEX). Dar nici evaluatorii, nici directorii de proiecte care au obtinut finantare nu se afla intr-o pozitie privilegiata ca prezenta pe scena stiintifica internationala. Luind in considerare dimensiunea sumelor pe care le aloca, programul poate fi considerat cel mai amplu din peisajul celor de cercetare autohtone.

     

      Scopul si mijloacele

     

      Menirea declarata a acestui program de granturi este de a "sustine procesul de concentrare si de crestere a calitatii si a performantelor in activitatile de cercetare-dezvoltare", ca si "atingerea nivelului de compatibilitate si competitivitate necesar pentru integrarea deplina in aria europeana de cercetare". Potrivit presedintelui ANCS, prof. dr. ing. Anton Anton, "sumele acordate proiectelor variaza, maximumul unui grant fiind de 450.000 de euro". Conform aceleiasi surse, in urma concursului din 2005, au obtinut finantare 752 de proiecte de cercetare. "Fisa de evaluare e publica. Mai mult, e identica cu cea pentru evaluarea proiectelor europene", a precizat Anton.

     

      Standarde cu doua masuri

     

      Deoarece competitia din 2006 pentru fondurile CEEX va fi finalizata in aproximativ trei saptamini, Razvan Florian, membru al societatii AdAstra, si Nicolae Hurduc, reprezentant al Forumului Academic Roman, au analizat activitatea stiintifica a evaluatorilor si a directorilor de proiecte care au obtinut finantare in 2005. Unitatea lor de masura a constat in numarul de articole indexate ISI din perioada 1 ianuarie 2001 - 2 mai 2006. Institutul de Informatie Stiintifica din Philadelphia, actualmente Thomson ISI, este principalul filtru valoric al publicatiilor stiintifice. Pe plan international, este cel mai recunoscut si in domeniul recenzarii revistelor stiintifice. Datele provenite de la ISI sint utilizate in majoritatea cercetarilor privind politica stiintei si in alcatuirea clasamentului Shanghai, care include universitatile din intreaga lume.

     

      Concluziile studiului romanesc nu sint tocmai incurajatoare. Dintre expertii evaluatori CEEX, mai putin de 1.821, adica sub 48,50%, au publicat un articol ISI in ultimii cinci ani. Aproximativ 900 dintre cei 3.775 au la activ un articol ISI pe an in perioada analizata. Aceasta in contextul in care in Romania se gasesc 12.700 de persoane care si-au vazut un articol indexat de ISI in aceeasi perioada, iar peste hotare se gasesc de doua ori mai multi cercetatori romani decit in tara. Tot aici se afla aproximativ 2.000 de oameni de stiinta care au publicat cinci articole ISI in ultimii cinci ani.

     

      Potrivit standardelor ISI, cei care au obtinut finantare stau mai prost decit evaluatorii lor: doar 203 dintre coordonatorii a 488 de proiecte alimentate cu fonduri CEEX, adica aproximativ 42% din total, figureaza cu vreun articol ISI in ultimii ani. Sub 176 au un material indexat pe an. Totodata, 354 dintre cele 808 proiecte a caror finantare a fost refuzata au directori care detin un articol ISI in palmares.

     

      Cercetare fara nume

     

      Potrivit lui Razvan Florian, "aceasta situatie reprezinta unul dintre factorii care determina ca doar aproximativ 7% dintre realizarile cercetarii romanesti din fluxul principal international sa fie finantate din proiecte de granturi guvernamentale". Conform profesorului Nicolae Hurduc, "granturile CEEX, ale caror sume i-au mirat si pe colegii americani, se afla la mina unor evaluatori din care jumatate nu au activitate stiintifica serioasa". In contrast, prof. dr. ing. Anton Anton afirma ca "ISI nu este un panaceu universal". La care adauga ca "ISI n-are nimic de-a face cu CEEX. Rezultatele acestuia trebuie sa fie ISI. In criteriile europene, ISI nu intra decit ca un subpunct la vizibilitatea si capabilitatea grupului care propune cercetarea. Sa nu confundam evaluarea de proiecte cu cea institutionala sau individuala".

     

      Profesorul Ion Rosca, rector la Academia de Stiinte Economice, a obtinut finantare CEEX pentru proiectul "Coruptia si calitatea serviciilor din sectorul public in perspectiva integrarii europene", desi are zero articole indexate de ISI. Potrivit declaratiilor sale, nu stie foarte exact ce suma a obtinut prin intermediul CEEX, dar este cea pe care a cerut-o, cum au obtinut si restul cistigatorilor competitiei. Este la curent cu sistemul ISI si i se pare normal sa se afle pe lista beneficiarilor de finantari chiar in absenta unui astfel de material din palmaresul sau academic. Printre proiectele cistigatoare se numara "Tehnologii optimizate pentru hranirea oilor de lapte" si "Sistem informational privind asigurarea climatului de incredere si a confidentialitatii documentelor " managementul identitatii".

     

      Pozitii autohtone fata de ISI

     

      Decizia Ministerului Educatiei si Cercetarii de a renunta la aplicarea criteriilor de promovare introduse de catre Mircea Miclea a iscat o dezbatere ampla la care au participat nume importante din cultura romaneasca. Eugen Simion justifica "absurditatea" criteriilor internationale de promovare, afirmind ca George Calinescu nu ar fi putut ocupa un post de profesor universitar, neavind publicate articole ISI. Mihaela Miroiu mentiona calitatea de "pat al lui Procust" a criteriilor de promovare. Nicolae Manolescu a fost de parere ca sistemul universitar din Romania a fost deja reformat si se afla pe drumul cel bun. Andrei Cornea atragea atentia asupra dificultatilor de documentare din bibliotecile romanesti, asupra inechitatilor salariale si asupra problemelor de mobilitate externa a cadrelor didactice. Profesorul Nicolae Hurduc se intreaba "cum am putea imagina un profesor universitar care conduce teze de doctorat (teze care in ultima instanta reflecta o activitate de cercetare stiintifica) fara ca propria sa activitate stiintifica sa fie cit de cit validata la nivel international?".

Sursa :   Cotidianul (Alexandra Olivotto)
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online