Open-source nu şi-a deschis uşa în România

« înapoi la articol


Companiile mici ar putea adapta software-ul open-source pentru piata locala, concurand firmele mari

Companiile mici ar putea adapta software-ul open-source pentru piata locala, concurand firmele mari

News Team



Publicat Duminică, 12 Iunie 2005, ora 20:02

      Open-source a inceput sa fie din in ce mai sustinut in alte tari, pe cand in Romania conceptul este cunoscut numai de catre cei pasionati. Revolutia declansata de open-source va permite micilor producatori sa concureze de la egal la egal cu marii producatori de software. Marius Andriana este pasionat inca din liceu si un sustinator al programelor open-source. "Am fost membru al unei comunitati open-source timp de doi ani. Foarte multi veneau cu propuneri si spuneau ca vor sa faca ceva, dar, din pacate, cand era vorba de munca nu mai ramaneau prea multi", explica Marius. Lucru care este intr-un fel explicabil, deoarece de cele mai multe ori numai cei pasionati vor sa lucreze pe gratis si acestia o fac printre picaturi, atunci cand au timp liber, cei mai multi fiind angajati pe la diferite companii. Lucru care s-a intamplat de altfel si cu Marius, care, acum, este angajat la o mare companie de software internationala. Nu inseamna ca open-source este dezvoltat numai de cei care vor sa lucreze voluntar. In strainatate, deja, guvernele au inceput sa aloce fonduri pentru sustinerea software-ului open-source. Si in Romania se incearca acesta sustinere, insa mai mult prin parteneriate cu companii de software, cum este Centrul de Compententa in cadrul Universitatii Politehnica, deschis cu fonduri primite de la IBM. Totusi, parca in Romania, companiile si statul raman inca reticenti in fata adoptarii programelor open-source. La acest tip de software fac apel companiile mici, de cele mai multe ori din ratiuni pur financiare, open-source fiind ori gratuit, ori mai ieftin. Marius este de parere ca nu banii conteaza, atunci cand alegi software-ul open-source. "Companiile si statul ar trebui sa ia in considerare independenta pe care le ofera open-source", precizeaza el. Independenta aceasta este data de accesul neconditionat la codul sursa si se poate alege cine anume sa faca eventualele modificari de care este nevoie. Se poate alege compania producatoare, o companie concurenta sau se pot folosi programatori proprii. Si de aici apare concurenta, fiecare companie incercand sa ofere cat mai multe facilitati la un pret cat mai mic. In cazul unui software care nu are sursele publice, utilizatorul este legat de compania producatoare, care este singura care poate aduce modificarile dorite. Open-source ofera posibilitati nebanuite micilor companii de software. Intelprof a scos pe piata acum sase luni o versiune romaneasca a pachetului OpenOffice si astfel o mica companie de software a devenit concurentul gigantului Microsoft. "OpenOffice este gratuit, dar nu ofera inca suport pentru limba romana. Aici am venit noi cu valoare adaugata, pachetul nostru oferind corectare pentru limba romana si manual de folosire", zice Sorin Sbarnea, director la Intelsol. Cei de la IntelSol au reusit sa vanda peste 1.000 de licente (costul unei licente fiind de 1.800.000). "Nu aveam resursele sa incep de la zero un astfel de proiect si atunci am preluat OpenOffice si l-am adaptat cerintelor de pe piata romaneasca", adauga Sorin. Totusi, open-source nu este Sfantul Graal al industrei IT si nu inseamna ca toti ar trebui sa migreze brusc la acest tip de software. Acest lucru trebuie facut treptat, mai ales in cadrul companiilor mari si al statului, pentru ca, deocamdata, open-source nu ofera in toate cazurile solutiile cele mai viabile. "Nu merita sa se treaca la open-source numai de dragul open-source. Ar trebui facute studii si programe pilot pentru a se vedea exact unde anume open-source ofera avantaje clare", explica Marius.

     

      Despre Open-source sau standarde deschise

     

      Un software open-source are codurile sursa disponibile public si oricine doreste are libertatea de a modifica programul dupa bunul plac. De-a lungul timpului, miscarea open-source a fost sustinuta de asa numitele comunitatii open-source, unde un grup de programatori sunt ajutati de catre voluntari sa aduca imbunatatiri software-ului. Cele mai cunoscute proiecte de acest gen sunt Linux si Firefox. Cel mai mare avantaj al open-source este independenta clientului fata de producator. Clientul, daca are nevoie de modificari ale soft-ului, poate apela la oricine pentru aceasta, avand la dispozitie codul sursa. Cele mai multe companii distribuie gratuit acest tip de programe, avand de castigat de pe urma serviciilor post vanzare. Totusi, nici o companie nu ar trebui sa aleaga o solutie software numai pentru ca este gratuita. Costul real este dat de asa numitul Total Cost of Ownership, care include costul intial al software-ului, hardware-ului, mentenanta, suportul tehnic si, nu in ultimul rand, pregatirea angajatilor.

© Copyright News Team
Sursa :   Capital (Radu Tataru-Marinescu)


Articol preluat din Arhiva SFera Online [www.sferaonline.ro].
SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2014 Arhiva SFera Online